Unul dintre obiectivele majore ale proiectului ROM(a)NOR Interferences a fost aducerea în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a unei gospodării reprezentative pentru etnia romă. În urma cercetărilor de teren și de arhivă efectuată, precum și a discuțiilor cu diferiți cercetători ai istoriei romilor, dintre care îi amintim pe Petre Matei și Vasile Ionescu, în luna februarie 2022, am ajuns în satul Calbor, comuna Beclean din județul Brașov pentru a analiza posibilitatea strămutării unei case unice situate la numărul 256. Caracterul special al casei se datorează dublei valori pe care aceasta o are, atât ca monument etnografic reprezentativ pentru romii din Țara Făgărașului, cât și ca locuință a lui Lazăr Năftănăilă, cel care a fost primul lider al unei organizații rome moderne din România – „Înfrățirea Neorustică”. Au urmat discuții intense cu membrii familiei, iar începând din luna august 2023, casa a fost strămutată în muzeu.
Gospodăria din Calbor este formată din casa de locuit, atelier de cizmărie cu magazie pentru cazanul de țuică, fântână și gard împrejmuitor. A existat și o șură, însă aceasta a fost strămutată în curtea gospodăriei unuia dintre membrii familiei, anterior anului 2010. Casa a fost construită în jurul anului 1890 de către George (Georgie) Năftănăilă și moștenită de fiul său, Lazăr Năftănăilă (1893 – 1968 sau 1969?). Ulterior a trecut la fiii acestuia Pompiliu (n.1926), Titus (n.1932) și Horia (n.1934), în prezent decedați, respectiv la nepoții: Constantin, fiul lui Titus, Gheorghe, fiul lui Horia, Pompiliu – Nicolae, fiul lui Pompiliu și frații acestora.
Casă este dispusă pe un singur nivel și are prispă pe o singură latură. Este formată din tindă și cameră de locuit; sub tindă, pe toată suprafața, se află beciul. Fațada casei era orientată spre vest și era protejată în trecut de o prispă podită cu dușumea, cu stâlpi și pălimar din dulapi („despicături”) din lemn de brad obținuți prin prelucrare manuală cu securea, fără elemente decorative. La data identificării casei, toate elementele prispei erau distruse/dezafectate. Din acest motiv, improvizațiile de la elementele șarpantei și absența stâlpilor afectau direct rezistența casei, aceasta fiind în pericol real de prăbușire.
Soclul casei era construit din zidărie din piatră cu liant de pământ. Avea pereții în sistem Blockbau, din bârne din lemn de brad (și câteva din stejar) în secțiune dreaptă îmbinate la capete în coadă de rândunică și tencuiala cu ceamur (lut frământat cu paie tocate și țiglă spartă). S-a putut observa zugrăveala în straturi succesive – cromatică albastru în fază inițială, verde „ou de rață”, respectiv o culoare deschisă în prezent. Acoperișul era în două ape cu pinion pe latura sudică (înspre drum) și timpane din lemn, iar învelitoarea era din țiglă, dispusă în „solzi”.
Accesul în casă se făcea din prispă prin tindă și, ulterior, în camera de locuit. Casa păstra tâmplăria originală, dar cele două uși erau confecționate în anii 1950 (inscripție scrijelită pe ușa de la intrare „XI 1950” și numele lui Lazăr Năftănăilă, pe plăcuță). În trecut, cele două încăperi erau încălzite cu sobă din cărămidă amplasată în camera de locuit și plita poziționată în tindă. Sistemul de încălzit a fost demolat și înlocuit cu o sobă metalică. În cameră, atrăgea atenția lavoarul ca piesă principală de mobilier fix cu un sistem ingenios de evacuare a apei, prin perete și o poliță pe care era amplasat în trecut gramofonul.
În vecinătatea casei se găsea căsuța, sau atelierul de cizmărie (construcție cu o singură încăpere din zidărie de cărămidă cu acoperiș în două ape și învelitoare din țiglă). În urmă cu aproximativ 10 ani, lipită de căsuță, în completarea acesteia, se afla și o magazie cu pereții din scânduri de brad. Într-o fotografie veche de familie atrăgea atenția reclama de pe chepengul podului de la anexă cu doi pantofi de femeie și textul „VIKING, Galoși, Șoșoni, NORVEGIA”. Este important de subliniat că acest complex de clădiri reflectă meseriile membrilor familiei – Georgie Năftănăilă, fierar; respectiv, Lazăr Năftănăilă, cizmar.
Merită amintit faptul că la intrarea în curte, vizitatorii sau clienții lui Lazăr, erau întâmpinați de o piatră de mari dimensiuni scrijelită cu anul 1958, piatră pe care regăsim și „crucea de protecție” a gospodăriei, întâlnită de regulă (inclusiv în Calbor) pe coama acoperișului. De altfel, toată curtea, se pare că în trecut era pavată cu piatră de râu.
Nu uitați, pe 25-28 aprilie, urmează inaugurarea casei într-un mare târg, mare! Ca de obicei, vă așteptăm cu produse meșteșugărești, ateliere pentru copii, dezbateri constructive și concerte remarcabile, dar și expoziții noi, jocuri interactive și aplicații de realitate virtuală. Pentru mai multe detalii, Viața e o călătorie shukară! ROM(a)NOR INTERFERENCES.
***
Proiectul predefinit ROM(a)NOR Interferences este implementat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura.
