Pe 25 aprilie 2024, orele 12:30, a avut loc inaugurarea casei lui Lazăr Năftănăilă, strămutată de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din satul Calbor, jud. Brașov în cadrul proiectului cultural ROM(a)NOR Interferences. Caracterul special al casei se datorează dublei valori pe care aceasta o are, atât ca monument etnografic reprezentativ pentru Țara Făgărașului, cât și ca locuință a lui Lazăr Năftănăilă, cel care a fost primul lider al unei organizații rome moderne din România – „Înfrățirea Neorustică” (1926).
La eveniment au participat: Paula Popoiu, managerul proiectului ROM(a)NOR Interferences; Bogdan Trâmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii; Irina Cajal, subsecretar de stat în cadrul Ministerii Culturii; Ola Mørkhagen, managerul Glomdal Anno Museum din Norvegia; Sabina Ispas, Academia Română, Director al Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu“; Vasile Ionescu, antropolog și președinte al Societății Academice Rome; Claudiu Motrescu, primar al comunei Beclean, jud. Brașov; Rareș Dina, asistent managerul proiectului ROM(a)NOR Interferences; Mari Østhaug Møystad, curatorul expoziției Latjo drom din cadrul Glomdal; Gheorghe Sasu, reprezentantul firmei Sasu Imre Reconstruct și Andrei Ștefan, Getaway Virtual Reality Studio; Georgeta Stoica, academician; Iustin Dejanu, manager Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești; Dorel Micle, manager Muzeul Satului Bănățean, Timișoara; Cristina Toma, manager Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, București; Tudor Gheorghe, Collider Visuals; Nae Alexandru, prezentator; numeroși meșteri romi și persoane de etnie romă întâlnite în cadrul cercetărilor de teren, precum și echipa proiectului.
Paula Popoiu: „Lazăr Năftănăilă este pentru noi în momentul acesta reprezentatul celei mai frumoase case de pe Aleea Minorităților. Să mă scuze celelalte minorități, și ei au fost cei mai frumoși cândva, dar acum se pare că avem într-adevăr o casă care ne-a ieșit formidabil. De ce? Pentru că toți am pus un pic de suflet acolo. Eu am zis că n-am lucrat numai noi, cred că de undeva Lazăr Năftănăilă ne-a îndrumat drumul, pentru că prea le-am pus pe toate la locul lor. (…) Am și dat niște interviuri în ultima vreme și m-au întrebat care este marele folos al acestui proiect, care este marele beneficiu? Marele beneficiu este pentru că încă 100 de ani, pentru că Muzeul Satului împlinește 88 de ani, pentru încă 100 de ani pe Aleea Minorităților, romii, generații și generații, dar și majoritatea, dar și turiștii străini care sunt foarte mulți la noi vor putea nu numai să vadă casa romă, ci să perceapă un mod de viață, pentru că acea casă, vă spun sincer, are un suflet înăuntru, cum au multe case din Muzeul Satului, dar nu toate.
Și atunci pentru încă 100 de ani, acolo, sigur, există memoria minorității rome. Casa Lazăr Năftănăilă, vă spun cu foarte mare convingere, va fi locul care va centra interesele dumneavoastră, locul de dezbatere, locul în care vă puteți întâlni. Deci, acesta este de fapt marele beneficiu, dincolo de toate obiectivele pe care noi le-am pus.”
Bogdan Trâmbaciu: „Este un proiect în care, pe Aleea Minorităților avem în sfârșit și o casă aparținând minorității rome. Din punct de vedere al rezultatelor, noi suntem extraordinar de mulțumiți. Gândiți-vă numai câte generații vor trece pe Aleea Minorităților și vor putea să vadă această gospodărie și să se bucure de rezultatele acestui proiect.”
Irina Cajal: „Restaurarea casei de romi din satul Calbor, jud. Brașov, care a aparținut lui Lazăr Năftănăilă, cunoscut în istorie pentru implicarea sa în lupta de emancipare a romilor din perioada interbelică, fiind cel care a înființat prima organizație a romilor din România, înregistrată oficial la Tribunalul Făgăraș cu numele Societatea Înfrățirea Neorustică de la 1 mai 1926, precum și primul ziar al romilor „Neamul Țigănesc” în 1934, demonstrează importanța și valoarea patrimoniului local construit, valoarea istoriei, culturii și tradițiilor locale ale minorității rome, parte din istoria și cultura României.”
Vasile Ionescu: „Când o să mergeți să vedeți casa lui Năftănăilă Lazăr, o să vă șocheze până una alta faptul că seamănă cu orice casă din Ardeal. Discuția pe care o pune Năftănăilă Lazăr, și asta găsesc că este foarte important pentru a înțelege epoca, este că de la Aristotel până în ziua de azi, există un mimesis, o imitație, trebuie să semănăm cu ceilalți, adică până unde diferența este pozitivă sau negativă. În tot contextul acesta, ceea ce a dispărut este exotismul, adică un mod de a-i privi pe romi ca pe nomazi. Este adevărat că mulți dintre ei, chiar și meșterii noștri, pentru că „tot țiganul își laudă ciocanul”, inclusiv ei au exotisme. Ceea ce a reușit Muzeul Satului și aici este marele merit al doamnei manager este să tempereze aceste excese spre, hai să nu zicem teribilism, spre exotism.”
Claudiu Motrescu: „Ne-am trezit cu onoarea să ne calce pragul doamna director cu echipa dânsei și de acolo a început povestea aceasta, ca din mijlocul României, din sudul Transilvaniei, din Țara Făgărașului, din Calbor, o casă cu o istorie atât de frumoasă și nu vreau să scap ocazia să le mulțumesc călborenilor, pentru că în sânul acestei comunități s-a înfiripat această poveste prin Lazăr Năftănăilă.”
Mari Østhaug Møystad: „Exemplul mutării case de romi în Muzeul Satului ne dă puterea să luptăm cu sistemul, pentru a realiza același lucru și în Norvegia.”
Ulterior, în acordurile de cobză ale lui Alin Trocan, a fost inaugurată și șura din Vișeu de Mijloc, jud. Maramureș, noul spațiu interactiv destinat aplicațiilor de realitate virtuală și lui Lazăr, avatarul de inteligență artificială.
***
Proiectul predefinit ROM(a)NOR Interferences este implementat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura.
