Fiu al Anei și al lui Georgie, Lazăr Năftănăilă s-a născut la 13 august 1893 în satul Calbor din județul Brașov. Tatăl său apare în registrele vremii drept „cârpaciu de fier” sau „lucrător cu feru”. Deși există puține informații despre copilăria și tinerețea celui care avea să devină președintele primei asociații rome din România, cert este că a luptat în Primul Război Mondial.
Revenit de pe front după cei patru ani ai primei conflagrații mondiale, Lazăr Năftănăilă a participat probabil la adunările romilor din Transilvania care au susținut unirea cu România (1919). În cadrul acestor întruniri, capătă contur și prind glas cele cinci cereri socio-etnice importante ale romilor din perioada interbelică: drepturi egale, colonizarea cortorarilor, îngrijirea invalizilor și a văduvelor, împroprietărire, reprezentare politică.
Anul 1926 este martorul transformării lui într-un personaj important pentru istoria romilor din România. Astfel, la 1 mai 1926, Lazăr pune bazele Societății Înfrățirea Neorustică, considerată drept prima organizație a romilor înregistrată oficial. 8 ani mai târziu, în februarie 1934, Lazăr fondează și primul ziar al romilor „Neamul țigănesc”, platformă importantă pentru activitatea sa de luptă pentru drepturile romilor.
„Fraților! Trăim vremuri grele. […] De soarta noastră nimeni nu se interesează, nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude și nimeni nu ne înțelege durerea. Cui ce-i pasă de un țigan, că e oropsit? Cine aude vaietul lui și cine apleacă privirea la viața lui? Toate popoarele din lume au prieteni, toți străinii și păgânii au apărătorii lor, numai noi, țiganii, trăim alungați și ocoliți de toți! Noi nu avem prieteni! Noi nu avem ocrotitori! Soarta noastră încă nu a mișcat inima nimănui.
Fraților! Cine să cunoască durerea noastră, dacă noi tăcem? Cine să ne ocrotească drepturile la viață, dacă nu ne plângem? Cine să ne ajute, dacă noi nu ne ajutăm? Priviți în jurul vostru câtă nedreptate se face celui mai slab dintre noi și niciunul nu protestăm!” (Extras din Lazăr Năftănăilă, Manifestul Înfrățirii, în Neamul țigănesc nr. 1, februarie 1934)
Există foarte puține informații despre viața lui Lazăr Năftănăilă după instaurarea regimului comunist în România. Cert este faptul că a murit în anul 1968, la 75 de ani, suferind de o boală gravă de plămâni.
Lazăr Năftănăilă (1893-1968), președintele primei asociații rome din România (1926) și fondatorul primului ziar rom (1934), este înmormântat în cimitirul din Calbor. Monumentul său funerar, neinscripționat, atrage atenția privitorului. Acesta are o înălțime de circa 2 m și îmbină simbolic crucea de fier, florile de crin stilizate și sulițele.
În curând, datorită proiectului Rom(a)Nor Interferences, casa lui Lazăr Năftănăilă din Calbor nr. 256 va putea fi vizitată în Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti.
Surse foto: Vasile Ionescu, Mihaela Elena Cârstea, Contribuții la istoria romilor – Năftănăilă Lazăr, SNSPA, Masterat Studii Rome, 2017
***
Proiectul predefinit ROM(a)NOR Interferences este implementat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura.