Pe 26 aprilie, orele 11:00, în șura din Vișeu de Mijloc, jud. Maramureș, proaspăt inaugurată în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a avut loc cea de-a patra masă rotundă privind meșteșugurile tradiționale rome din cadrul proiectului cultural ROM(a)NOR Interferences.
La aceasta au participat: Paulina Popoiu, managerul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Ola Mørkhagen, managerul Glomdal Anno Museum, Mari Østhaug Møystad, curatorul expoziției Latjo drom din cadrul Glomdal, Rareș Dina, Aurelia Tudor, Georgiana Onoiu, Cătălin Stoian (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”). Dintre meșteri, îi amintim pe: Victor Clopotar Sr., Manole Nistor, Matei Gerebenes, Victor Lăcătuș, Victor Căldărar Junior, Manole Dinu, Constantin Paulin, Ionel Dumitru, Dumitru Linguraru, Durac Ionuț, Constantin Sande, Dumitru Dantes, Șerban Ion, Radu Ion, Petrică Bulbuc, Sorica Gheorghe, Pache Andrei, Nicolae Ciurar, Ion Iordan, Bucur Ulise, Ristea Ortiz, Iordan Lepădatu, Constantin Rubin, Istvan Gerebenes, Gheorghe Ștefan, Ion Crăciun, Mihai Gheorghe.
În cadrul întâlnirii, au fost trasate o serie de concluzii sintetizând temele discutate anterior, printre care amintim: importanța antreprenoriatului cultural, transmiterea meșteșugurilor, lipsa de unitate a meșteșugarilor, rolul autorităților centrale și locale, lipsa de protecție din partea statului și legislația insuficientă, dispariția școlilor de meserii și consecințele asupra meșteșugurilor, piețele de desfacere, meșteri tineri versus Tezaure Umane Vii, marketing și branding, social media și promovare online, rolul femeilor rome, meșteșuguri dispărute și riscurile din prezent etc.
Tot cu această ocazie, au fost lansate catalogul expoziției „Romii din România. Povestea noastră”, albumul proiectului, precum și „Ghidul de bune practici. Cursuri de formare în industrii creative și antreprenoriat pentru cetățenii români de etnie romă”.
Paula Popoiu: „Proiectul a generat lucruri extrem de concrete: casa, șura, colecția de obiecte. Și astăzi avem și trei cărți: avem albumul, avem catalogul expoziției și Ghidul de bune practici, unde apar cursurile pe care le-ați făcut aici la Muzeul Satului. Rezultatele pe care le vedeți în jurul nostru, mai sunt și ascunse în colecțiile noastre sau în cărțile pe care le-am scris și, probabil, și în cărțile pe care proiectăm a le scrie, pentru că nu ne vom opri aici; mai avem multe de văzut, multe de învățat și multe de spus. Nu putem să le spunem decât împreună cu dumneavoastră, care sunteți cunoscătorii din interior ai minorității rome. Suntem în secolul 21, adică în momentul în care putem noi, împreună, să-i determinăm pe cei care iau deciziile să ne bage în seamă și să înțeleagă importanța acestor studii pe care noi le facem.
Nu le facem de dragul de a le face, nu le facem că așa e meseria noastră și ne place să mergem în teren și să facem interviuri; le facem pentru a arăta, de fapt, o stare de lucruri. Le facem pentru a sublinia că această stare de lucruri nu este cea mai bună și că ea trebuie schimbată. Ea trebuie să ajungă acolo sus, unde se iau deciziile, acolo unde se fac legile, acolo unde oamenii trebuie să înțeleagă că cunoașterea unei minorități nu se face uitându-te la televizor, se face vorbind cu oamenii, se face citind despre ei, se face implicându-te.”
Mari Østhaug Møystad: „Prin implicarea noastră în proiectul de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” suntem mai conștienți de posibilitățile pe care le avem și ce avem de făcut la Glomdal, concentrându-ne pe cultura materială și muzică. Am realizat că și noi trebuie să ne axăm mai mult pe meșterii romi din Norvegia. Este foarte important ca tot ceea ce am învățat în cadrul acestui proiect să ne ajute să promovăm mai bine cultura minorității rome. Bineînțeles că doar muzeul nu poate să facă aceasta. Voi, populația romă, meșterii trebuie să vă implicați direct în activități și să aveți inițiativă pentru lucrurile pe care vi le doriți.”
Rareș Dina: „Cred că este important de subliniat că nu este numai casa lui Lazăr Năfătănăilă, este și lupta lui. Pentru că el a luptat pentru drepturile romilor, a scos publicații prin care încerca să-i încurajeze pe romii de pretutindeni să-și schimbe stilul de viață, să se adapteze societății. Este foarte important să citiți ceea ce scrie în „Manifestul Înfrățirii” din casa lui Lazăr, pentru că eu sunt 100% convins că peste ani această casă va fi un loc de pelerinaj pentru romi.”
Ionel Dumitru: „În numele colegilor mei, vă mulțumim din suflet că ați putut aduna o mână de oameni să înțeleagă că, de fapt, dacă nu ne unim, dacă nu colaborăm, dacă nu discutăm, dacă nu vorbim, efectiv degeaba ne plângem. Și este mai important sufletul, unirea și speranța.”
Dumitru Linguraru: „Eu cred că cel mai important lucru creat de minunații oameni de la muzeele de aici și din Norvegia este faptul că ne-a format o echipă de prieteni și de amici. Ăsta este unul dintre cele mai mari câștiguri care s-au abătut asupra noastră, a tuturor: prietenia și relațiile cu cele două instituții.”
***
Proiectul predefinit ROM(a)NOR Interferences este implementat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura.
