În județul Teleorman, costumul tradițional rom nu diferă de cel din celelalte județe din sudul țării. Materialele se achiziționează, folosindu-se de regulă stamba, șifonul, foarte rar bumbacul (în special la piesele vechi, moștenite). Suprafața acestora este viu decorată cu motive florale, culorile predominante fiind roșul și galbenul. Hainele sunt croite și cusute de către croitorese specializate. Cei înstăriți cumpără materiale mai scumpe și mai prețioase din străinătate sau le comandă din marile centre comerciale (ex: Complexul Dragonul Roșu, București).
În cadrul cercetării de teren, în comuna Buzescu, renumită la nivel național datorită arhitecturii copleșitoare prin dimensiuni și aspect, am identificat încă, alături de alte elemente ce reflectă ocupațiile principale (între care amintim căldărăritul) piese de costum femeiesc și podoabe păstrate la mare cinste și purtate în cadrul momentelor calendaristice (Sf. Maria) sau ale vieții de familie (nunți, botezuri). În viața de zi cu zi, femeile nu mai poartă fuste și șorțuri suprapuse, ci se limitează la o singură fustă.
Schimbarea s-a produs mai ales în rândurile tinerei generații. Alături de portul specific se mai păstrează și podoabele, în special cele din aur, regăsite atât în cozile împletite, sub forma monedelor de aur sau la gât, în chip de salbă. Aceasta din urmă este povestea generațiilor, ea trecând de la mamă la fiică, nelipsită din dota fetei.
Recent au apărut podoabe de mari dimensiuni, cercei, lanturi, brățări și inele, purtate în mai multe exemplare, tot ca o argumentare a statutului economic.
Flutura Sande, comuna Buzescu, prezentând piesele de port specific căldărarilor.
În imagine, o ie primită ca parte a zestrei de la mama acesteia.
Fuste și șorturi primite zestre, păstrate cu mare grijă în camerele de oaspeți. Alături de acestea se regăsesc și piese de port tradițional românesc, în special ii și cămăși (com. Buzescu).
