„Poartă inele ce se asortează cu rochia. Pretind că dacă ar purta şi rochia ca la Români, prin ce s’ar mai putea deosebi de ei? Simţul de aparţinere la grup se observă cu orice ocazie prezent. Nu le place culoarea neagră. Din contră, roşul e căutat. Femeile lor obișnuiesc să poarte în coșițe monede de metal recente s-au ceva mai vechi – austro-ungare, zloți și coroane gaurite în acest scop…la o corturăreasă aflu pe cosița din dreapta 14 bucăți de astfel de monede și pe cea din stânga alte 14…… Banii în „păr“ se poartă până-i fată mare, când se mărită de arc copii, banii sunt luaţi jos şi constitue cu timpul un fond din care va rezulta dota pentru fete. Numai cerceii dela urechi sunt ţinuţi până la adânci bătrâneţe. (p. 169)
Ion Chelcea, Țiganii din România, Monografie etnografică, editura Institutului Central de Statistică, Bucureşti, 1944
Un caz aparte este vestimentația purtată de comunitățile dobrogene. Relativă izolare a comunităților a contribuit la păstrarea tradițiilor otomane și islamice care au dispărut de-a lungul timpului la alte etnii musulmane, predominant cele legate de căsătorie și port. Concepte arhaice islamice precum logodna musulmană nichea (nikah) sau tradiții turcești precum noaptea cu hena (kina gecesi) încă sunt practicate, iar portul de zi cu zi la femeile rrome este reprezentat de pantalonii largi, cu croi specific, șalvarii, așa cum sunt cunoscuți.
O parte din denumirile obiectelor vestimentare de factură mai tradiționale sunt aceleași cu ale românilor și bulgarilor dobrogeni: antrie – denumire generală pentru cămăși și bluze, ciumber – denumire generală a învelitorilor pentru cap la femei. Hainele sunt confecționate din materiale industriale sau cumpărate din comerț, spre deosebire de alte neamuri de rromi, femeile hîdîre poarte culori mai neutre.
Specialiștii etnografi dobrogeni care au studiat fenomenul de-a lungul timpului au constatat ca pirandele au șalvari și acoperămintele de cap asemănătoare cu cele ale turcilor. Exista chiar etnice care poarta și un batic care are pe margini ornamente mărunte. Femeile sunt încă păstrătoare de tradiție, în timp ce, în portul bărbaților au dispărut aproape total semnele identitare.
Familie de rromi musulmani din comuna Cumpăna, jud. Constanța
Acoperirea capului cu ciumber, specific Dobrogei și Munteniei,
com. Cumpăna, jud. Constanța
Cercetarea de teren a relevat faptul că șalvarii nu se mai poartă decât foarte rar, portul specific fiind cel format din fuste lungi și ciumbere, achiziționate din comerț.
Rromi căldărari din com. Cuza Vodă, jud. Constanța
Căldărăreasă din com. Cuza Vodă, jud. Constanța, costum tradițional și batic care acoperă părul împletit în cozi.
Soția lui Nicolae Mihai, rom căldărar, com. Cuza Vodă, jud. Constanța. Se păstrează găteala capului cu părul împletit în două cozi, acoperit cu batic industrial.
În portul bărbătesc nu au mai fost păstrate elemente tradiționale, hainele lor fiind comune.
